Astazi se implinesc 100 de ani de la inscaunarea P.S. Antim Petrescu, drept Episcop al Ramnicului. Arhierul Antim Petrescu este si episcopul Râmnicului cu cea mai scurtă numire.

În ziua de 3 iulie 1918, la Iaşi, Marele Colegiu a ales ca episcop de Râmnic pe Arhierul Antim Petrescu. Înscăunarea sa a avut loc în luna septembrie 1918. După o păstorire de numai câteva luni, pe motiv ca alegerea sa nu a fost validată, a fost obligat să-şi ceară demisia, fiind însă însărcinat să conducă mai departe, declara astazi Prof. dr. Florin Epure, istoric.

Preasfințitul Antim Petrescu s-a născut la 28 noiembrie 1875, în satul Vlăduceni, comuna vâlceană Păuşeşti-Măglaşi.

Antim urcă pe scara ierarhică eclezială, de la treapta de deacon la Mănăstirea Dintr-un Lemn, până la cea de arhiereu-vicar (cu titlul Botoşeneanu) la Mitropolia Moldovei şi Sucevei (1912-1918)

În ziua de 3 iulie 1918, la Iași, Marele Colegiu a ales ca episcop de Râmnic pe Arhierul Antim Petrescu. Înscăunarea sa a avut loc în septembrie 1918. După o păstorire de numai câteva luni, pe motiv că alegerea sa nu a fost validată a fost obligat să-și ceară demisia, fiind însă însărcinat să conducă mai departe.

A adormit întru Domnul la 6 septembrie 1919, la Râmnicu Vâlcea, la doar 44 de ani. Mormântul său se află în curtea Arhiepiscopiei Râmnicului, lângă Bolnița din secolul al XVIII-lea.

 

Traduceri de scrieri creştineşti, din germană:

„Epistolă către Diognet” (1902),

„Din isprăvile papistaşismului. Inchiziţia” (1907),

„Coşuleţul cu flori” (1909),

„Iosofat” (1910),

„Cum şi ce trebuie să cugetăm despre Iisus Hristos” (1910),

„O istorisire despre naşterea lui Iisus Hristos” (1910),

„Crucea de lemn” (1911),

„Cel mai mare bun din lume” (1912),

„Chipul mamei” (1912),

„Cu Iisus pe drumul către Golgota” (1913)

Articolul precedent1112 locuri de muncă vacante în Spațiul Economic European !
Articolul următorWorkshop ” Evolution Team ” !