Un personaj cu un trecut dubios revine în atenția publicului, de data aceasta în postura de dezvoltator imobiliar. Este vorba despre Alin Marian Becsenescu, cunoscut dintr-un dosar celebru din anul 2004 privind o rețea națională de traficanți de droguri de mare risc.

Un personaj cu un trecut dubios revine în atenția publicului, de data aceasta în postura de dezvoltator imobiliar. Este vorba despre Alin Marian Becsenescu, cunoscut dintr-un dosar celebru din anul 2004 privind o rețea națională de traficanți de droguri de mare risc. Astăzi, Becsenescu este implicat în construcția unui cartier de locuințe în nordul municipiului Râmnicu Vâlcea, însă nu direct, ci prin intermediul surorii sale, Camelia Becsenescu – nume care apare în actele de urbanism emise de Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea și Primăria Râmnicu Vâlcea.

De la heroină la imobiliare

În urmă cu două decenii, Alin Becsenescu era arestat preventiv și trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea pentru trafic de droguri de mare risc, într-un dosar cu 13 inculpați, între care se regăseau studenți, agenți de pază și comercianți angro. Potrivit informațiilor publicate de presa națională, întreaga rețea distribuia heroină printr-un sistem sofisticat, iar ancheta s-a derulat cu implicarea ofițerilor sub acoperire și a procurorului Otto Kiffer.

Astăzi, același Alin Becsenescu este activ în sectorul construcțiilor imobiliare, coordonând – din umbră – un proiect rezidențial extins, ridicat pe un teren din nordul Râmnicului. Deși nu apare oficial ca investitor sau dezvoltator, surse din administrația locală confirmă că întreaga documentație urbanistică figurează pe numele surorii sale, Camelia Becsenescu.

Întrebări care nu pot fi ignorate

Cum este posibil ca o persoană cu trecut penal legat de droguri să reapară în afaceri cu milioane de euro, fără nicio verificare aparentă din partea statului?

  • A verificat cineva proveniența fondurilor folosite în acest proiect imobiliar?
  • A fost notificată Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) sau Direcția Generală Antifraudă Fiscală cu privire la sursele de finanțare?
  • A fost sesizată Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), având în vedere trecutul infracțional și posibilitatea de reciclare a banilor obținuți ilegal?
  • Cum se explică faptul că o persoană condamnată sau implicată în trafic de heroină poate, prin intermediul unei rude, să devină beneficiar indirect al unor proiecte imobiliare aprobate de instituții ale statului?
  • Ce rol are Primăria Râmnicu Vâlcea în această poveste? A verificat cine este beneficiarul real al investiției, dincolo de semnătura formală?
  • A solicitat Agenția pentru Protecția Mediului vreo declarație de beneficiar real sau vreo clarificare privind finanțatorul proiectului?
  • Ce legaturi exista intre Alin Becsenescu si arhitectul sef al municipiului Ramnicu Valcea, Petre Mihaila, cu care merge impreuna in vacante?
  • Sotia acestuia are mai multe apartamente si care sunt sursele financiare cu care le-a achizitionat?

Cât de „curat” este sistemul?

Fenomenul în care foști traficanți de droguri sau indivizi cu activitate infracțională se „rebrenduiesc” ca oameni de afaceri imobiliari devine tot mai vizibil în România. Cazul Becsenescu nu este singular, dar ridică semne de întrebare extrem de grave despre controlul și transparența în domeniul imobiliar, într-un județ unde deja există suspiciuni privind complicitatea instituțiilor publice cu dezvoltatori controversați.

Statul român are instrumentele necesare să investigheze sursele de finanțare din spatele unor astfel de investiții. Problema este: are și voința?

Articolul precedentGEORGE SIMION ȘI NICUȘOR DAN, DEZBATERE PRIVIND BANII ROMÂNIEI
Articolul următorINS: SPORUL NATURAL AL POPULAȚIEI ROMÂNIEI A CONTINUAT SĂ FIE NEGATIV