Sărbătoare luni, 14 Octombrie: Sfânta Parascheva, cinstită de Biserica Ortodoxă.

Credincioșii pot participa mâine la slujbele din vechile lăcașuri de cult, închinate Cuvioasei Parascheva, ale Arhiepiscopiei Râmnicului.

Despre această zi și bisericile vâlcene, monumente istorice, vorbește și istoricul vâlcean Florin Epure.

(Icoana Cuv. Paraschiva Bărbăteşti – Colecţia Muzeului Judeţean Vâlcea)

Monumente istorice vâlcene:

– Biserica “Cuvioasa Paraschiva” – Râmnicu Vâlcea, Calea lui Traian
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva” şi “Sfântul Nicolae” – Schitul Pătrunsa, comuna Bărbăteşti, sat Bărbăteşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” şi “Sfântul Nicolae”- comuna Vaideeni , sat Mariţa
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva”- oraş Brezoi, sat Călineşti
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva” şi “Sfântul Dumitru”- comuna Alunu, sat Colţeşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” – comuna Alunu, sat Igoiu
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva” şi “Buna Vestire” – comuna Boişoara, sat Bumbuieşti
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva” şi “Sfântul Sfântul Nicolae” – comuna Câineni, sat Grebleşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Copăceni, sat Copăceni
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva – comuna Ghioroiu, sat Ştirbeşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Glăvile, sat Olteanca
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Goleşti, sat Coasta
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Goleşti, sat Opăteşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Guşoieni, sat Guşoianca
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Guşoieni, sat Guşoieni
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Laloşu, sat Mologeşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Mateeşti, sat Mateeşti, cartier Călărăşeşti
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva” şi “Toţi Sfinţii” – comuna Mateeşti, sat Turceşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Sineşti, sat Sineşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Slătioara , sat Milostea
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Stăneşti, sat Stăneşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- com. Stoileşti , sat Geamăna, cătun Gemenica
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Tomşani , sat Dumbrăveşti
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Vaideeni , sat Cornet
– Biserica “Cuvioasa Paraschiva – comuna Valea Mare, sat Valea Mare
– Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Zătreni , sat Valea Văleni

Cuvioasa şi pururea pomenita Parascheva, s-a născut într-un sat al Traciei, numit şi din vechime şi acum Epivata. La vârsta de zece ani, fiind fecioară într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic „Cine va vrea să vină după mine, să se lepede de sine şi să ia crucea sa şi aşa să vină după Mine”. Acest cuvânt a pătruns-o până în adâncul inimii, drept pentru care, ieşind din biserică, a împărţit săracilor hainele şi podoabele sale. Deşi era mustrată mereu de părinţi, ea de multe ori da săracilor hainele sale şi nu lua în seamă mustrarea făcută de aceştia. Aprinsă de dragostea Mirelui Ceresc, ea părăsi casa părintească şi se duse în pustie, unde se dărui postului, privegherii şi rugăciunii. După ce a petrecut în pustie mulţi ani, într-o noapte, un înger a îndemnat-o să lase pustia şi să se întoarcă în locul său natal, astfel, Sfânta a lăsat pustia şi a plecat spre Epivatul Traciei. Ajungând la Constantinopol, a intrat în biserica Vlaherna, închinată Născătoarei de Dumnezeu, unde s-a închinat Fecioarei, după care a mers la Ierusalim, la Locurile Sfinte, apoi în pustia Iordanului, unde a intrat într-o mănăstire de călugăriţe şi a rămas până la vârsta de 25 de ani. După aceasta, s-a întors în satul său, Epivatul Traciei, unde a mai trăit 2 ani, timp în care, prin trudă durere şi post continuă să se înfrumuseţeze pentru Mirele Ceresc.
Pentru viaţa sa închinată în întregime Lui Dumnezeu, Parascheva a fost slăvită de Acesta cu darul neputrezirii trupului şi al facerii de minuni. Descoperirea trupului său neputrezit s-a făcut prin rânduiala divină, căci murind un corăbier şi săpându-se groapa pentru acesta, pe ţărmul mării, trupul Sfintei a fost aflat neputrezit şi plin de mireasmă. Trupul Sfintei a fost luat din acel loc şi dus în biserica Sfinţilor Apostoli din Epivat. Aici, moaştele au stat timp de aproape 200 de ani, până în jurul anului 1235. După anul 1235, moaştele Sfintei au fost strămutate de la Epivat la Târnovo, capitala Imperiului româno-bulgar. Aici moaştele ei au stat aproape 160 de ani, timp în care se pare că a fost alcătuită slujba Cuvioasei. De aici, moaştele Cuvioasei au fost duse la Belgrad, iar în 1521, după cucerirea Belgradului de către sultanul Suleiman, sfintele moaşte au fost strămutate la Constantinopol, unde au stat 120 de ani. Ctitorind la Iaşi frumoasa biserică a Sfinţilor Trei Ierarhi, îndemnat de convingerile şi sentimentele sale ortodoxe şi hotărât să transforme capitala ţării într-un important centru ortodox, Vasile Lupu face demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol, pentru ca aceasta să încuviinţeze mutarea moaştelor Sfintei la Iaşi. În luna mai a anului 1641, patriarhul Partenie şi alţi sfetnici semnau un act sinodal din care reieşea că până la acea dată, Vasile Lupu plătise o parte din datoriile pe care Patriarhia le avea, şi o va ajuta şi în viitor. În schimbul acestor ajutoare, Patriarhia a hotărât să dăruiască voievodului Moldovei, în semn de mulţumire, moaştele Cuvioasei Parascheva.
Istoria strămutării sfintelor moaşte a fost săpată în piatră, în slavonă, şi această inscripţie a fost fixată la baza nişei din naosul bisericii Sfinţii Trei Ierarhi de la Iasi, unde s-au aşezat sfintele moaşte. De atunci, necontenit, Sfânta a fost scut şi ocrotire, chemare la rugăciune, evlavie şi săvârşirea binelui, pentru întreaga Moldovă- Prof. dr. Florin Epure.

 

Articolul precedentVâlcea se încălzește, la soare
Articolul următorÎntreruperi energie electrică, astăzi, în Vâlcea