În urma recensământului Populației reiese că în 16 județe din țară proporția persoanelor cu un nivel de educație scăzut, adică fără studii sau maximum cu gimnaziu, o depășește pe a celor cu nivel mediu – liceu/postliceală. Județele codașe sunt concentrate în Nord-Est, dar și în Sud.
În 16 județe însă proporția populației cu un nivel scăzut de educație – adică preșcolar, școală primară și gimnazială, dar și fără studii – o depășește pe cea cu nivel mediu. În topul acestor județe se află județul Giurgiu, cu 53%, populație slab școlarizată, urmat de județele Vaslui și Călărași, și ele cu peste 50%. La mică distanță – 45-48% – se află, în ordine descrescătoare județele Ialomița, Vrancea, Suceava, Botoșani, Tulcea, Covasna și Bacău.
La polul opus, cea mai mică proporție de populație fără școală este în București – sub 30%, în județele Cluj și Gorj – 35%, după care urmează Hunedoara, Vâlcea și Brașov.
„Legătura dintre nivelul de dezvoltare economică, socială și culturală și proporțiile populației cu nivel mediu și scăzut de educație este evidentă. Intervine însă și migrația internă cu schimbare de domiciliu și reședință, mai importantă la populația cu nivel ridicat și, posibil, chiar mediu, migrație favorabilă județelor mai dezvoltate și în mare măsură Capitalei. Peste toate, migrația externă a contribuit și ea la proporțiile mari ale populației cu nivel mediu și scăzut din toate județele prin emigrarea celor cu studii superioare mai ales în ultimii 10 ani, după epuizarea imenselor valuri de emigranți din anii 1990 și 2000-2010, intrarea României în Uniunea Europeană în anul 2007 și anii ce au urmat marcând vârful fluxurilor”- Vasile Ghețău, specialist în demografie
