1 martie este, prin tradiție și semnificații, un nou început. Care a fost celebrat deseori de români și nu numai, cu bucurie.
Iar unul din momentele acestei zile, conservat de-a lungul timpului, sunt Mărţişorul și natura, în țara noastră.
Despre semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect povestesc și unele legende.
Decizia de a include mărţişorul în lista patrimoniului imaterial al UNESCO a fost luată de Comitetul pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.
Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era celebrat în prima zi a primăverii, în luna lui Marte.
Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Dualitatea este remarcată şi în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Și vâlcenii, inspirați de tradițiile românești, casele autentice sau conacele boierești, de arhitectura tradițională a satului vechi românesc, au creat lucrări care duc legende și adevăruri în timp.
Este și cazul vâlceanului Daniel Ionescu, care creeză povești din lut ce iau forma căsuțelor miniaturale, unicat.
Create manual integral și păstrând arhitectura originală în cel mai mic detaliu, creațiile lui Daniel Ionescu sunt apreciate atât în țară cât și în străinătate.
Și haosul arhitectural al orașelor zilelor noastre, sufocat de lipsa de civilizație uneori l- au motivat să lucreze.
Un mărțișor al istoriei și timpului, lucrările înfățișează case, hanuri, bisericuţe sau cule, case brâncoveneşti și toate casele expuse la Muzeul Satului din Vâlcea.
Sursa: Realitatea de Valcea
