Actualitate· 5 min citire

Istoricul Florin Epure: Sfânta Parascheva, monumente istorice vâlcene

219FD27D-124C-4EDE-8E89-8990BF1E4B1C

219FD27D-124C-4EDE-8E89-8990BF1E4B1C

Scris de Mihai Mihaela Publicat: 13 oct. 2019, 23:10

Sărbătoare luni, 14 Octombrie: Sfânta Parascheva, cinstită de Biserica Ortodoxă.

Credincioșii pot participa mâine la slujbele din vechile lăcașuri de cult, închinate Cuvioasei Parascheva, ale Arhiepiscopiei Râmnicului.

Despre această zi și bisericile vâlcene, monumente istorice, vorbește și istoricul vâlcean Florin Epure.

4B32A8A4-484B-4033-88BA-4DD7FF5E7217

(Icoana Cuv. Paraschiva Bărbătești - Colecția Muzeului Județean Vâlcea)

Monumente istorice vâlcene:

- Biserica “Cuvioasa Paraschiva” - Râmnicu Vâlcea, Calea lui Traian
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva” și “Sfântul Nicolae” – Schitul Pătrunsa, comuna Bărbătești, sat Bărbătești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” și “Sfântul Nicolae”- comuna Vaideeni , sat Marița
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva”- oraș Brezoi, sat Călinești
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva” și “Sfântul Dumitru”- comuna Alunu, sat Colțești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” - comuna Alunu, sat Igoiu
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva” și “Buna Vestire” – comuna Boișoara, sat Bumbuiești
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva” și “Sfântul Sfântul Nicolae” – comuna Câineni, sat Greblești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Copăceni, sat Copăceni
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva - comuna Ghioroiu, sat Știrbești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Glăvile, sat Olteanca
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Golești, sat Coasta
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Golești, sat Opătești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Gușoieni, sat Gușoianca
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Gușoieni, sat Gușoieni
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Laloșu, sat Mologești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Mateești, sat Mateești, cartier Călărășești
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva” și “Toți Sfinții” – comuna Mateești, sat Turcești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Sinești, sat Sinești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Slătioara , sat Milostea
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Stănești, sat Stănești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- com. Stoilești , sat Geamăna, cătun Gemenica
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Tomșani , sat Dumbrăvești
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Vaideeni , sat Cornet
- Biserica “Cuvioasa Paraschiva - comuna Valea Mare, sat Valea Mare
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva”- comuna Zătreni , sat Valea Văleni

Cuvioasa și pururea pomenita Parascheva, s-a născut într-un sat al Traciei, numit și din vechime și acum Epivata. La vârsta de zece ani, fiind fecioară într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic „Cine va vrea să vină după mine, să se lepede de sine și să ia crucea sa și așa să vină după Mine”. Acest cuvânt a pătruns-o până în adâncul inimii, drept pentru care, ieșind din biserică, a împărțit săracilor hainele și podoabele sale. Deși era mustrată mereu de părinți, ea de multe ori da săracilor hainele sale și nu lua în seamă mustrarea făcută de aceștia. Aprinsă de dragostea Mirelui Ceresc, ea părăsi casa părintească și se duse în pustie, unde se dărui postului, privegherii și rugăciunii. După ce a petrecut în pustie mulți ani, într-o noapte, un înger a îndemnat-o să lase pustia și să se întoarcă în locul său natal, astfel, Sfânta a lăsat pustia și a plecat spre Epivatul Traciei. Ajungând la Constantinopol, a intrat în biserica Vlaherna, închinată Născătoarei de Dumnezeu, unde s-a închinat Fecioarei, după care a mers la Ierusalim, la Locurile Sfinte, apoi în pustia Iordanului, unde a intrat într-o mănăstire de călugărițe și a rămas până la vârsta de 25 de ani. După aceasta, s-a întors în satul său, Epivatul Traciei, unde a mai trăit 2 ani, timp în care, prin trudă durere și post continuă să se înfrumusețeze pentru Mirele Ceresc.
Pentru viața sa închinată în întregime Lui Dumnezeu, Parascheva a fost slăvită de Acesta cu darul neputrezirii trupului și al facerii de minuni. Descoperirea trupului său neputrezit s-a făcut prin rânduiala divină, căci murind un corăbier și săpându-se groapa pentru acesta, pe țărmul mării, trupul Sfintei a fost aflat neputrezit și plin de mireasmă. Trupul Sfintei a fost luat din acel loc și dus în biserica Sfinților Apostoli din Epivat. Aici, moaștele au stat timp de aproape 200 de ani, până în jurul anului 1235. După anul 1235, moaștele Sfintei au fost strămutate de la Epivat la Târnovo, capitala Imperiului româno-bulgar. Aici moaștele ei au stat aproape 160 de ani, timp în care se pare că a fost alcătuită slujba Cuvioasei. De aici, moaștele Cuvioasei au fost duse la Belgrad, iar în 1521, după cucerirea Belgradului de către sultanul Suleiman, sfintele moaște au fost strămutate la Constantinopol, unde au stat 120 de ani. Ctitorind la Iași frumoasa biserică a Sfinților Trei Ierarhi, îndemnat de convingerile și sentimentele sale ortodoxe și hotărât să transforme capitala țării într-un important centru ortodox, Vasile Lupu face demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol, pentru ca aceasta să încuviințeze mutarea moaștelor Sfintei la Iași. În luna mai a anului 1641, patriarhul Partenie și alți sfetnici semnau un act sinodal din care reieșea că până la acea dată, Vasile Lupu plătise o parte din datoriile pe care Patriarhia le avea, și o va ajuta și în viitor. În schimbul acestor ajutoare, Patriarhia a hotărât să dăruiască voievodului Moldovei, în semn de mulțumire, moaștele Cuvioasei Parascheva.
Istoria strămutării sfintelor moaște a fost săpată în piatră, în slavonă, și această inscripție a fost fixată la baza nișei din naosul bisericii Sfinții Trei Ierarhi de la Iasi, unde s-au așezat sfintele moaște. De atunci, necontenit, Sfânta a fost scut și ocrotire, chemare la rugăciune, evlavie și săvârșirea binelui, pentru întreaga Moldovă- Prof. dr. Florin Epure.

 

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Valcea și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate