Actualitate· 4 min citire

Pelerinaj pentru copii organizat de Protoieria Râmnicu-Vâlcea

3703E608-D10A-4E96-B68D-B5727E1150F0

3703E608-D10A-4E96-B68D-B5727E1150F0

Scris de Mihai Mihaela Publicat: 8 iul. 2018, 19:18

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, prin Sectorul Învățământ și Activități cu tineretul, Protoieria Râmnicului a continuat seria pelerinajelor dedicate celor mici. De acesta data la mănăstirile vâlcene Govora, Bistrița, Hurezi și Dintr-un Lemn.La pelerinaj au participat copii din parohiile Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Andrei și Goranu din Râmnicu-Vâlcea, de la parohiile Băbeni, Galicea, Mihăești I, membri ai Asociației Tinerilor Ortodocși Sfântul Valentin și copii de la Centrul de plasament Copăcelu.

Copiii au fost însoțiți de către preoții Mihai-Aurelian Sandu, Cătălin Părăușeanu și Adrian Deliu, de doamna Simona Păunoiu și alți voluntari din parohii. Înainte de plecare, părintele Cătălin Părăușeanu a vorbit în cuvântul catehetic adresat copiilor despre rolul pelerinajului în viața duhovnicească a creștinului. Totodată, părintele a subliniat rolul mănăstirilor din ținutul Olteniei de sub munte în dezvoltarea artei, culturii și spiritualității românești. După rostirea rugăciunii de călătorii, grupul de pelerini s-au îndreptat spre Mănăstirea Govora, una dintre podoabele de arhitectură bisericească autohtonă. Așezământul a fost ridicat încă din secolul al XIV-lea ori al XV-lea, construită poate de Vlad Dracul (1436-1442), un donator al mănăstirii Govora în jurul anului 1440. Biserica existentă, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este construită de egumenul Paisie (1683-1715), fiind rectitorită în timpul lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), edificiu a cărui arhitectură și pictură religioasă conferă monumentului o valoare deosebită.

Întregul edificiu, zvelt are echilibru și proporții armonioase, în ciuda sobrietății izbitoare. Pereții exteriori, netezi, cu ferestruicile înguste cuprinse între ancadramentele de piatră cu sculptură foarte plată și dublate de un chenar pictat cu motive vegetale și geometrice, dau o notă de severitate calmă edificiului, îndepărtând monotonia arhitectonică.

Modul în care arhitectura se îmbină cu pictura au făcut ca acest spațiu eclezial să trezească în sufletul pelerinului sentimente nebănuite, în mod aparte în pronaos, unde a fost reprezentată icoana Acoperământul Maicii Domnului, într-o formă unică în țara noastră, veghind asupra ierarhiei bisericești prezente într-o parte cât și în cealaltă, de la omul de rând până la persoanele încoronate. De la ghidul mănăstirii au aflat date referitoare la istoricul acestei sfinte mănăstiri unde a fost tipărită prima carte de legi în limba română, Pravila de la Govora, 1640, arătându-se importanță învățăturii de carte pentru progresul unui popor, copiii fiind îndemnați apoi să fie cinstiți și muncitori asemenea înaintașilor.

Următorul popas a fost la Sfânta Mănăstire Bistrița, unde, la adăpostul zidurilor Craioveștilor și sub ocrotirea Sfântului Grigore, s-a dezvoltat o deosebită lucrare duhovnicească și culturală. Aici a luat ființă prima tipografie din Țara Românească. Ieromonahul Macarie, poate chiar român, trecut și prin țara sârbească, a dat la lumina tiparului, în ziua de 10 noiembrie 1508, prima carte tipărită pe pământ românesc pentru clerul ortodox, „Liturghierul slavon”, în limba medio-bulgară (slavona veche), care se folosea atunci la slujbele religioase. Elevii s-au închinat cu evlavie la moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul și au participat la activitate catehetică în care li s-a vorbit despre sfintele moaște și importanța cinstirii lor.

Pelerinajul a continuat la Sfânta Mănăstire Hurezi, cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală brâncovenească păstrat în Țara Românească, ctitorie a voievodului care a dat numele său unui stil devenit tradițional și de referință în arhitectura și pictura românească Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. La Mănăstirea Hurezi, copiii au descoperit tradiția bizantină în arhitectură și pictură, elemente de renaștere târzie și de baroc aduse din Italia și elemente orientale venite prin contactele strânse cu Istambulul Otoman. Pelerinii s-au închinat în biserica mare cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Intrarea în edificiu se face printr-un pridvor maiestuos, susținut de coloane. În pronaosul bisericii, se află racla cu moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu lângă sarcofagul gol străjuit de portretele rudelor voievodului, pictate într-o impresionantă galerie de personaje istorice.

În imediata apropiere, micuții pelerini au descoperit frumoasele armonii brâncovenești ale foișoarelor cu balustrade și coloane sculptate în piatră, ce se întâlnesc la palatul domnesc și la celelalte construcții ale incintei, vizitând la final paraclisul domnesc.

Ultimul popas a fost la Mănăstirea Dintr-un Lemn unde s-au închinat la Icoana Maicii Domnului, de care este legată existența acestui așezământ monahal. Documentele vremii și pisania bisericii de zid, aflată deasupra intrării principale - care datează din anul 1715, scrisă la porunca lui Ștefan Cantacuzino (1714-1716) – atestă pe Matei Basarab drept ctitorul acestei mănăstiri.

Pentru copii, pelerinajul a însemnat deopotrivă o activitate duhovnicească și culturală în care au descoperit chipuri de sfinți trăitori pe aceste meleaguri, dar și lucrarea spirituală, culturală și filantropică desfășurate în mănăstiri.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Valcea și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate