Tradiții în ziua în care se înroșesc ouăle

Joia Mare, a patra zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor și ziua în care se înroșesc ouăle. În această zi sfântă, credincioșii respectă mai multe obiceiuri.

În Joia Mare se prăznuiesc spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină, cea la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii, numită şi Euharistia, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda.

Ziua mai este cunoscută drept Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa.

Joi seara se ţin Cele 12 Evanghelii la care participă femeile.

În anumite zone femeile merg cu o sfoară cu noduri şi se desface câte un nod la fiecare evanghelie.

Fac acest lucru, de obicei, femeile gravide, ca să nască uşor.

Joia Mare este cunoscută în credinţa populară ca o joimăriţă, un fel de sfântă, ca şi Sfânta Vineri, atentă la serbarea zilei sale şi la respectarea tradiţiilor.

În unele zone ale țării, o femeie bătrână merge pe la casele oamenilor împreună cu fete tinere pentru a urma tradiția.

În altele, la casele oamenilor merg cete de copii, unși pe față cu negreală, pentru a le îndemna pe fete la muncă.

Pentru a scăpa de pedeapsă, gazdele trebuie să le dea copiilor ouă.

În perioada de iarnă, la sate, se torc lâna, inul, cânepa şi se ţes.

Toate acestea trebuie făcute până la Paşti pentru că de Paşte se poartă hainele noi.

Haina nouă simbolizează haina de vară.

Tot până la Joia Mare trebuie ca gardul să fie refăcut în grădini, trebuie adunat gunoiul şi ars.

Muncile de primăvară trebuie terminate înainte de această zi.

Joia Mare este cunoscută mai ales ca ziua în care se înroșesc ouăle, pentru că se spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră.

În trecut, ca și astăzi în anumite zone, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarniţă), cu coajă de crin roşu sau cu flori de tei; luciul li se dădea ștergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untură.