Fenomenele meteorologice extreme generează pierderi economice tot mai mari în Europa, iar o mare parte dintre pagube nu este acoperită de asigurări. În aceste condiții, costurile reconstrucției și ale intervențiilor după dezastre ajung tot mai mult în sarcina bugetelor publice și, implicit, a contribuabililor.
Incendiile de vegetație din sud-vestul Europei, inundațiile devastatoare din Spania din 2024 și cele care au afectat Germania și statele vecine în 2021 evidențiază amploarea problemei. Presiunea asupra finanțelor publice vine într-un moment în care statele europene trebuie să facă față și altor cheltuieli importante, inclusiv celor pentru apărare și celor generate de îmbătrânirea populației, relatează Reuters.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, fenomenele meteorologice și climatice extreme au provocat pierderi economice estimate la 822 de miliarde de euro în Uniunea Europeană în perioada 1980-2024. Aproximativ un sfert din această sumă a fost înregistrat numai în ultimii patru ani.
Deficite publice și costuri tot mai mari
Problema este amplificată de situația finanțelor publice. Deficitele din zona euro se situează deja, în medie, în jurul pragului de 3% din PIB.
Reconstrucția în urma inundațiilor din Spania din 2024, considerate cele mai grave din Europa din ultimele cinci decenii, este estimată să genereze costuri echivalente cu aproximativ 0,7 puncte procentuale din PIB în perioada 2024-2026. În context, dezastrele naturale pot pune presiune suplimentară asupra bugetelor naționale, în special atunci când proprietarii și companiile afectate nu beneficiază de o acoperire suficientă prin asigurări.
Doar un sfert dintre pierderi sunt asigurate
Una dintre principalele vulnerabilități ale Europei este nivelul redus al asigurării împotriva riscurilor climatice. Doar aproximativ 25% dintre pierderile provocate de catastrofe asociate climei sunt asigurate în Uniunea Europeană, iar în unele state această pondere scade sub 5%.
Diferența dintre valoarea pagubelor și cea acoperită prin polițe poate transfera o parte semnificativă a costurilor către bugetele publice. Un exemplu este Germania, care, după inundațiile din 2021, a alocat aproximativ 30 de miliarde de euro din fonduri publice, în condițiile unei acoperiri reduse prin asigurări.
Pentru România, problema este relevantă prin expunerea la mai multe tipuri de riscuri, inclusiv inundații, secetă, caniculă și incendii. În același timp, la nivelul Uniunii Europene se discută despre modul în care ar trebui împărțite costurile provocate de dezastre între proprietari, companii de asigurări, bugetele naționale și mecanismele europene.
Bruxelles-ul pregătește noi măsuri
Uniunea Europeană urmează să prezinte în această toamnă propuneri privind reziliența climatică și gestionarea riscurilor.
Unele state membre au început deja să își modifice politicile. Portugalia a anunțat, după inundațiile majore din 2026, planuri pentru introducerea unei asigurări obligatorii pentru locuințe, susținută de un fond destinat dezastrelor naturale și cutremurelor.
Și Banca Centrală Europeană a propus un sistem public-privat de reasigurare la nivelul Uniunii Europene, împreună cu un fond european destinat finanțării dezastrelor.
Comisia Europeană analizează, la rândul său, modalități de reducere a deficitului de protecție prin asigurări, iar un pachet de măsuri este așteptat până la sfârșitul anului. În centrul dezbaterii se află prevenția și modul în care statele europene aleg să gestioneze riscurile: prin investiții în infrastructură și adaptare înaintea producerii dezastrelor sau prin alocarea unor fonduri tot mai mari pentru reconstrucție după fiecare eveniment major.
