Aflat în partea sudică a tarii, de o parte si de alta a Oltului, unul dintre cele mai vechi judete din România, mentionat in documente incă din ianuarie 1392, bogat în importante resurse minerale, județul Vâlcea este și locul care amintește de domnitorul Mihai Viteazul. Tradiţia spune că Mihai a fost botezat în biserica monument din comuna Drăgoeşti.
Biserica este, și în aceste zile, vizitată de credincioşi care au venit în zonă pentru a participa la slujbele închinate noului an, Bobotezei și sărbătorii Sfântului Ioan.
Deși există o teorie controversată a nașterii domnitorului român, conform documentelor, aflate în custodia Academiei Române, precum și a specificațiilor din Condica episcopiei Râmnicului, se atestă faptul că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe partea stângă a Oltului.
O teorie susținută de istorici precum Kreţzulescu sau de existența bisericii din județul Vâlcea, din Râmnic, biserica ale cărei lucrări au fost încheiate de Mihai Viteazul, Cuvioasa Parascheva.
Construcția bisericii a fost începută în timpul domniei lui Pătraşcu Vodă, considerat tatăl Domnitorului, care de altfel a și locuit la Râmnicu Vâlcea.
Și savantul Nicolae Iorga i- a atribuit lui Mihai Viteazul finalizarea construcției.
Unul dintre cei mai de seamă conducători pe care i-a avut ţinutul românesc, un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea, botezat la Drăgoești, Vâlcea, susține și edilul localității, Gheorghe Melente.
Comuna Drăgoești este descrisă de istorici drept “localitatea boierilor”, a celor care au jucat un rol important în dezvoltarea socială și economică a locului.
Numele locului provine de la cel al familiei de boieri Drăgoescu.
Lăcașul de cult, „Sfinţii Trei Ierarhi”, a fost ctitorit de logofătul Tudor Drăgoescu, în anii 1530 și restaurat de postelnicul Ioniţă Bucşenescu, în anii 1769.
Afectat de inundaţiile din 1970 a fost refăcut în 1985.
Construcția este o navă cu pridvor şi altar poligonal.
Localitatea Drăgoeşti datează încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Are în componenţă trei sate: Drăgoeşti (Vâlcea), satul de reşedinţă, Geamăna şi Buciumeni.
Obiective turistice:
– Conacul Şuţu (1880) din satul Drăgoeşti
– Biserica cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi (1530), cu adăugiri din 1769 şi din secolul al XIX-lea şi cu fragmente de picturi murale din secolul al XVIII-lea
– Biserica cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (1852-1853) din satul Drăgoeşti
– Biserica din lemn cu hramul Sfântul Nicolae (1874) din satul Geamăna
Primarul Gheorghe Melente susține că își dorește dezvoltarea turismului în zonă.
Comuna deține în apropiere și un lac ce va fi transformat în zonă de agrement, ce va cuprinde locuri speciale pentru pescuit, foişoare, pontoane și un teren de tenis.
Locuitorii comunei păstrează și astăzi obiceiuri şi tradiţii vechi de secole.
Primele daruri s- au oferit în Ajunul Crăciunului, când s- au oferit „colindeţi” (covrigi, fructe, dulciuri), colindătorilor care au mers seara, din casă în casă, pentru a face urări.
