Cel mai mic lăcaș de cult din județul Vâlcea și zona de sub Carpați ce poartă hramul Cuvioasei Parascheva

Cel mai mic lăcaş de cult din judeţul Vâlcea și zona de sub Carpați ce poartă hramul Cuvioasei Parascheva
Poate adăposti doar 20 de persoane
Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri, însă o dezvoltarea a cultului Sfintei Cuvioase Parascheva s-a constatat încă din secolele al XIV-lea și al XV-lea, căpătând amploare în secolele următoare. Biserica de lemn Cuvioasa Parascheva din cătunul Funduri, satul Marița, comuna Vaideeni, este cel mai mic lăcaș de cult de acest gen din județul Vâlcea și cea mai veche nu doar din „Oltenia de Sub Munte”, ci din toată zona de sub Carpați.
Poate adăposti doar 20 de persoane.
În anii 1412, Mihail Theranios împreună cu fiul său Gheorghe, au ridicat Biserica „Sfânta Parascheva” din Monodendri. Matei Basarab a ctitorit Biserica „Sfânta Paraschiva” sau biserica îngropată din Vidin, unde, la intrare se vede piatra pe care stă scris numele ctitorului, voievodul Matei Basarab, fiind cea mai veche biserică din regiune.
Și tradiția românească a cultului Sfintei Cuvioase Parascheva este derivată din tradiția bulgară – târnoveană, însă „va reveni închinătorilor români ai Sfintei Cuvioase Parascheva meritul de a transpune în imagini, pentru întâia oară în Ortodoxie, scrierea Patriarhului Eftimie” (Episcop Ioachim Giosanu, Cultul Sfintei Cuvioase Parascheva în Ortodoxie …, p. 55.). Înainte de secolul al XVII-lea, momentul aducerii moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva de către domnitorul Vasile Lupu, au fost ridicate o serie de biserici în cinstea acesteia. La Rășinari în județul Sibiu, Vlaicu Vodă a ctitorit în 1383, o biserică din lemn. A doua biserică veche cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” este Catedrala episcopală din Roman, care datează din timpul domniei lui Roman I (1391-1394). În anul 1415, Alexandru cel Bun a cerut zugravilor Nichita și Dobre pictarea acestei biserici, fie pentru că nu se făcuse încă această lucrare, fie pentru că din anumite motive trebuia refăcută. Catedrala a fost zidită din nou de Petru Rareș care a păstrat hramul inițial. În pridvor acesteia se află un registru în care apar scenele cu diferitele momente din viața și istoria moaștelor Cuvioasei Parascheva: nașterea ei, împărțirea hainelor celor lipsiți, viețuirea într-un schit din Eracleea, apoi în pustie făcându-și rugăciunea în genunchi, rugăciunea în biserica Vlaherne din Constantinopol, ... așezarea moaștelor în biserica din Epivat, strămutarea lor la Târnovo, apoi în regiunea Vidinului peste care stăpânea atunci Mircea cel Mare, și mutarea lor în Serbia, la cererea cneaghinei Anghelina. Sfântul domnitor Ștefan cel Mare a închinat Sfintei Cuvioase Parascheva bisericile din Râmnicu Sărat (1474) și Cotnari (1493). Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Dolheștii Mari a fost ctitorită anterior anului 1481, de către hatmanul Șendrea sau de înaintașii săi în satul Dolheștii Mari (județul Suceava). Petru Rareș a ctitorit în 1541 Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos, Iași.
În aceeași perioadă și în Episcopia Râmnicului era ctitorită biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Marița, comuna Vaideeni, construită între anii 1556-1557.
Pentru a o cinsti pe Sfânta Parascheva ctitorii mai multor lăcașuri de cult au așezat-o ocrotitoare a acestor biserici:
- Biserica cu hramul Cuvioasa Parascheva din cătunul Cirezari – Băbeni;
- Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, înălțată în 1866 în Orașul Băbeni, cartierul Capul Dealului;
- Biserica Cuvioasa Parascheva, din satul Călinești, Brezoi;
- Biserica Cuvioasa Parascheva, din Râmnicu-Vâlcea, ale cărei fundații au fost puse de domnitorul Pătrașcu cel Bun, între 1554-1557, după o expediție purtată în Transilvania;
- Biserica de lemn Cuvioasa Parascheva din centrul cartierului Fețeni, Râmnicu-Vâlcea;
- Biserica Buna Vestire, Cuvioasa Parascheva și Sfântul Ilie, din satul Bumbuiești, comuna Boișoara, construită din temelie de Gheorghe monahul și fiii săi, Ion, Nicolae și Pătru și târnosită în 1816 de episcopul Iosif al Argeșului;
- Biserica veche cu hramurile Sfântul Nicolae și Cuvioasa Parascheva, din Greblești, comuna Câineni, înălțată în 1792, cheltuielile fiind suportate de jupânul Dumitru Iovoiu, soția sa Păuna și fiii lor, sprijiniți și de enoriași;
- Biserica Cuvioasa Parascheva, din satul Băbuiești, comuna Dăești;
- Biserica parohială Cuvioasa Parascheva din satul Mănăstireni, comuna Frâncești, construită în 1760 de viețuitorii Mănăstirii Dintr-un Lemn;
- Biserica Cuvioasa Parascheva, din satul Coasta, comuna Golești, construită în 1747, pe timpul lui Constantin Mavrocordat, preotul Eftimie, soția sa și enoriași;
- Biserica Cuvioasa Parascheva, ridicată pe ruinele alteia vechi de lemn, între anii 1889-1896, în satul Blidari, comuna Golești;
- Biserica Cuvioasa Parascheva din satul Popești, comuna Golești, înălțată între anii 1903-1910 de Radu Turlescu și alți credincioși a fost pictată de Ilie Ionescu din Dozești;
- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Opătești, comuna Golești, construită în anul 1767, pe temelie alteia, care ar fi fost mănăstire, este din lemn, pe soclu din piatră, cu acoperiș din șiță;
- Biserica Cuvioasa Parascheva din Malaia, începută în 1958 de către preotul Nicolae Marinescu, a fost terminată în 1979 de preotul Nicolae Niță;
- Biserica Cuvioasa Parascheva, din satul Ciutești, comuna Milcoiu, construită de enoriași, din lemn, în secolul al XVIII-lea;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Muereasca de Sus, comuna Muereasca, a fost înălțată în 1722 de boierul Andrei Drăgoescu și soția sa Maria, originară din localitate;
- În satul Perișani, comuna Perișani, se află biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, ridicată între anii 1797-1799 de moștenii Mihai Bălan și Oprea;
- Biserica cu hramurile Sfântul Nicolae și Cuvioasa Parascheva din satul Racovița, comuna Racovița, a fost ridicată în 1812 de Anastasie, vătaf de plai, preotul Toma și soția sa Ioana, prin râvna preotului păstoria Dumitru;
- În satul Valea Babii, comuna Runcu, este menționată o biserică la începutul secolului al XIX-lea cu hramul „Cuvioasa Parascheva”;
- Satul Cacova, comuna Stoenești, adăpostește biserica parohială cu hramurile Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Nicolae și Cuvioasa Parascheva, o ctitorie moșnenească, ridicată la 1819, prin osârdia enoriașilor, ajutați de preoții Ion, fiul lui Andronic și Ion din Cheia și diaconul Tudor, fiul lui Andronic;
- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Geamăna, comuna Stoilești, a fost ridicată din lemn în 1887;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Ciorăști, comuna Șirineasa, înălțată între anii 1924-1928, prin străduința preoților Nicolae Ștefănescu și Gheorghe D. Popescu;
- Biserica Cuvioasa Parascheva și Sfinții Îngeri, din satul Bărcănești, orașul Bălcești, a fost zidită din cărămidă, între 1912-1915, de preotul Constantin Popescu și pictată de un oarecare Marin Săndulescu;
- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Merișești, comuna Amărăști, a fost construită între 1910-1912, sub formă de corabie, pe locul alteia mai vechi de lemn, renovată în 1852, prin râvna preotului Ion Nemoianu;
- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Știrbești, comuna Ghioroiu, a fost construită în 1784 de Nicolae, fiul preotului Marin Iovănașcu, preoții Radu și Ioan și diaconul Matei;
- În satul Olteanca, comuna Glăvile, meșterul Rosi Battista din Drăgășani a construit, în anii 1910-1913, biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva, prin osârdia preotului Constantin Ionescu;
- La Sânculești, comuna Glăvile, se află biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva, construită de Tudosie și Pârvu Sânculescu, între 1781-1782;
- În satul Măgura, comuna Gușoieni, se află biserica închinată Cuvioasei Parascheva;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Mologești, comuna Laloșu, construită în 1859 de protopopul Constantin Dobriceanu și fiul său Ion Bobriceanu;
- În satul Chiciura, comuna Scundu, se află un locaș cu hramul Sfântul Nicolae și Cuvioasa Parascheva, construit din lemn în 1796 de enoriași;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Stănești, comuna Stănești, ridicată din lemn, între 1894-1896 a fost amplasată pe locul unui alt edificiu, ctitorit de Nedelcu Stănescu și fratele său Radu, în 1600;
- În satul Vârleni, comuna Stănești, se află biserica închinată Cuvioasei Parascheva;
- În satul Țărcăneșit, comuna Valea Mare, se află biserica închinată Cuvioasei Parascheva, ridicată între 2001-2009, prin efortul credincioșilor, la inițiativa preotului Ion Făurar;
- În anul 1769 este atestată istoric biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva, satul Pietroasa, comuna Valea Mare;
- În anul 1828, în satul Dămțeni din Vale, orașul Berbești, s-a construit biserica de lemn care poartă hramul Cuvioasa Parascheva.
- În satul Slăvești-Târg, orașul Berbești, a fost construită, între anii 1796 și 1797, biserica închinată Sfinților Ioan Botezătorul, Nicolae și Parascheva;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Râmești, orașul Horezu, clădită între 1896-1901, prin osârdia preotului Filimon Angelescu;
- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din Igoiu, comuna Alunu, reprezintă o ctitorie moșnenească, asemenea majorității locașelor de cult din Oltenia veacului al XVIII-lea.
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Colțești, comuna Alunu, ridicată între 1973-1981, la stăruința preotului Gheorghe Popovici, a succedat unei ctitorii de lemn, înființată în secolul al XVIII-lea de Matei Clipici, Dobre și Ilie Grecu;
- În cătunul Cornetu, comuna Alunu, se află biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva, clădită în 1826 de Papa Vlădescu, Constantin și alți credicnioși;
- Biserica din satul Ilaciu, comuna Alunu, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicată în 1791;
- Biserica filială cu hramurile Cuvioasa Parascheva și Sfântul Nicolae din Măleni, comuna Bărbătești, a fost clădită în 1913, prin munca și strădania enoriașilor;
- În satul Bodești, comuna Bărbătești, s-a ridicat biserica închinată Sfântului Ioan Botezătorul și Cuvioasei Parascheva;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Mădulari, comuna Cernișoara, a fost construită între 1908-1933 de preotul Ioan Predescu, în locul alteia de lemn, întemeiată de Tudosie Cojocaru și Radu Pănescu;
- Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, din satul Copăceni, comuna Copăceni, ridicată, potrivit unei inscripții de pe peretele pronaosului, în perioada 1753-1754;
- Biserica parohială închinată Sfântului Nicolae și Cuvioasei Parascheva din satul Băiești, comuna Grădiștea, s-a clădit între 1889-1892 de Vasile Popa Barbu din Părăușani, la inițiativa preotului Constantin Băiescu și Vasile Popescu;
- În satul Lădești, comuna Lădești, biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva a fost ctitorită între 1903-1907 de enoriași, prin râvna preotului Gheorghe Samsonescu, ajutat de învățătorul Mihai Popilian;
- Între 1905-1910, la inițiativa preotului Georgescu Badea, în satul Cermegești, comuna Lădești, a fost construită biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva;
- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Sărulești, comuna Lăpușata, ridicată din lemn în 1695 de diaconul Marin;
- În 1910, în satul Veaca, comuna Livezi, a fost înălțată biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva;
- La Mateești, comuna Mateești, se află biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva, rezidită între anii 1904-1919, la îndemnul preoților Vasile Codreanu și Gheorghe Popescu;
- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din cătunul Călărășești, comuna Mateești, a fost construită din piatră și lemn, în 1720, de Barbu Călărașu și alți anoriași;
- În anul 1856, preotul Toma Pârvulescu, Dumitrescu și Popa Neagoie Ularescu au zidit în satul Turcești,, comuna Mateești, biserica cu hramurile Toți Sfinții și Cuvioasa Parascheva;
- În cătunul Mahalaua Veche, comuna Mateești, în 1812, preotul Radu și enoriașii au construit biserică în cinstea Cuvioasei Parascheva;
- În anul 1710, preotul Tudor Fătulescu a ridicat în satul Bogdănești, comuna Oteșani, biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Pietrari de Jos, comuna Pietrari, a fost construită între 1905-1907 de credincioși, prin grija preotului Ștefan Popescu;
- În satul Roești, comuna Roești, a fost ridicată, între anii 1907-1911, de preotul Marin Rădoi, biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva;
- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Ciocâltei, comuna Roești, a fost ridicată din lemn, în 1782 de Dumitru și Dumitrașcu Ciocâlteu;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Cueni a fost ridicată între 1893-1897, prin osârdia preotului Petre Nicolaescu. A luat locul unui alt locaș de cult mai vechi, înălțat de Tudosie, Ioan Cotruș și Ion în 1760;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Sinești, comuna Sinești, construită între 1914-1922 de Hristea și Climent Petre din comuna Alunu, prin grija preotului Constantin Slobozeanu;
- Biserica de cimitir cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Sinești, comuna Sinești, este datată în anul 1746;
- În satul Mănăsești, comuna Slătioara, se află biserica filială cu hramurile Buna Vestire și Cuvioasa Parascheva, atribuită după tradiție vătafului Ion Urșanu;
- Între anii 1904-1906, la inițiativa preotului Gheorghe Popescu, câțiva meșteri sârbi au ridicat în satul Milostea, comuna Slătioara, biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva;
- În satul Sacoți, comuna Slătioara, se află un locaș de cult cu hramul Cuvioasa Parascheva, înălțat din lemn în anul 1730 de preoții Dragu și Pârvu al Rădăuțului;
- Biserica cu hramurile Sfântul Ioan Botezătorul și Cuvioasei Parascheva din Stoenești, comuna Stoenești;
- În 1869, în satul Stroești, comuna Stroești, a fost ridicat un locaș de cult, din zid, cu hramurile Cuvioasa Parascheva și Sfântul Grigorie Decapolitul;
- În satul Obrocești, comuna Stroești, se află un așezământ cu hramurile Sfântul Dimitrie și Cuvioasa Parascheva, ctitorit între anii 1894-1896 de Dumitru Cârtog, Vasile Grecu și alți enoriași;
- În satul Cireșu, comuna Stroești, se află biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva, construită între 1927-1940, la inițiativa preoților Nicoale Prescură și Gheorghe Doară;
- În satul Dumbrăvești, comuna Tomșani, se află o biserică de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin osârdia preotului Constantin Panduru, rudă probabil cu episcopul Climent;
- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Marița, comuna Vaideeni, construită din bârne în 1880, a fost rectitorită, în anii 1922-1947, din piatră și cărămidă, la inițiativa preotului Constantin Pârvu.
- Biserica filie cu hramurile Cuvioasa Parascheva și Sfântul Ioan Botezătorul din cătunul Dealu Mare, comuna Vaideeni, a fost ridicată în 1812 de vătaful Ion Urșanu;
- În cătunul Florești, comuna Vaideeni, biserica cu hramul Cuvioasa Parascheva a fost ridicată în 1760 de preotul Arap Florescu;
- În satul Sășcioara, comuna Zătreni, a existat o biserică de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, construită de preotul Dumitrașcu Popescu, Parschiva Nanescu și unii credincioși la o dată necunoscută. (Sursa: Arhiepiscopia Râmnicului).
Sursa: Realitatea de Valcea
Urmărește știrile Realitatea de Valcea și pe Google News

























