Doua valcence, pasionate de traditii, au ales sa impartaseasca locuri, obiceiuri si povesti deosebite cu cei din jur. Ancuta Popescu si Carmen Radut au ajuns si in Valea Hârtibaciului, un tărâm cu fortificații transilvănene și coline spectaculoase. Un loc renumit in care se regasesc traditii numeroase dar si biserici și fortificații ce datează încă din anii 1200 – 1300 (secolele XIII -XIV). Un loc in care se poate experimenta și o călătorie cu mocanița.
Ancuta Popescu, originara din zona si profesorul Carmen Răduț, profesor la Universitatea ,,Constantin Brancoveanu” din Râmnicu Vâlcea vorbesc despre valea creată de râul Hârtibaciu, care străbate meleagurile satelor săsești transilvănene până în locul în care calatoria sa se termină odată ce întâlnește râul Cibin.
Ardealul a fost, este și va rămane pentru totdeauna parte din sufletul meu, pentru că întreaga mea copilărie s-a creionat pe acele meleaguri, pentru că acolo, pe Valea Hârtibaciului, poate mai mult ca în alte părți, am găsit oameni frumosi, harnici, gospodari, simpli, oameni cu frică de Dumnezeu, cu înțelepciunea aceea a țăranului care încă își udă pământul cu sudoarea frunții, iar asta il face fericit.
Pentru că acolo există oameni valoroși pentru tot ce înseamnă tradiție și port popular românesc, iar aceștia merită cu prisosință să fie cunoscuți nu doar celorlalți romani, dar și dincolo de granițele pământului românesc. Brădeni, Retiș sau Noistat, sate ardelenești din județul Sibiu, asezate pe cursul superior al Văii Hârtibaciului, sunt doar câteva locuri în care poți să întâlnești astfel de femei harnice. Retișul este însă inima promovării tradiției și a portului popular românesc, pentru că femeile retișence sunt bine cunoscute în zonă pentru măiestria cu care lucrează costume populare românești. Fie că vorbim de covoare tesute la razboiul de tesut, fie ca vorbim despre ii, cheptare, laibăre sau crătințe, aceste femei si-au impletit printre fire gândurile lor, durerile, clipele de fericire sau de dor. Livia Baciu, Țânț Maria,cunoscută sub numele de tanti Ruca, Solomon Livia, Emilia Baciu, Onea Otilia si alte câteva asemenea lor, sunt ultima generație de femei care mai povestesc în taină cu razboiul de țesut. Fiecare obiect țesut sau cusut cu mii și mii de împunsături de ac, arată o dorință atât de puternică de a duce aceasta indeletnicire mai departe, nu pentru ele, cât mai ales pentru generațiile urmatoare. Chipurile simple si frumoase ,părul nins, seninul din ochii lor, obrajii brăzdați de anii care au trecut și au lăsat urme și mâinile atât de muncite, vorbesc despre ei, despre hărnicia și priceperea lor….și toate….. și totul arată atât de frumos….
Am fost susținută în activitatea de promovare a traditiilor si obiceiurilor de pe Valea Hârtibaciului de intreaga mea familie si mai ales de către doamna profesor Carmen Răduț, profesor la Universitatea ,,Constantin Brancoveanu” din Râmnicu-Vâlcea, dumneaei fiind o mare iubitoare de tot ce inseamnă frumos, tradiție și cultură românească, a declarat Ancuta Popescu pentru Realitatea de Valcea.
Profesorul Carmen Radut a surprins de asemenea, in imagini si Vâlcea ancestrală, expusa în fotografiile realizate alături de fotograful Dragoș Bărbulescu. In cautarea satului strabun, titlul care a definit cele 50 de fotografii realizate in Valcea, prezentate și în străinătate.
Carmen Radut detine si o colectie de costume populare, o colectie populara de haine cu istorie, culese in calatoriile sale in lumea satului valcean.
Sursa: Realitatea de Valcea
