11 MEDICI AU REFUZAT ȘEFIA "SPITALULUI GROAZEI"

Spitalul morților suspecte are acum un nou manager. Postul a fost refuzat de 11 medici după izbucnirea celui mai tulburător scandal din sistemul românesc de sănătate. Între timp apar și noi detalii din dosarul procurorilor.

Doctorițele acuzate de crimă trebuie să rămână în spatele gratiilor pentru că altfel ar avea impresia că pot persista în sfidarea legii. Este unul dintre argumentele dure folosite de procurori în instanță. De cealaltă parte, doctorițele care s-au jucat de-a Dumnezeu cer clemență din partea instanței.

Procurorii care coordonează ancheta au insistat ca cele două doctorițe acuzate de crimă să rămână în spatele gratiilor pentru că lăsarea lor în libertate ar reprezenta un pericol pentru societate.

”Este de neconceput ca o persoană, cu atât mai mult un medic, să ia decizia de a pune capăt vieții unei persoane, indiferent de starea de sănătate a persoanei”, se arată în documentul parchetului.

Anca Alexandrescu, argumente pentru ca Rafila să nu își dea demisia, în pofida scadalului de la Sf. Pantelimon: „Ar fi o victorie pentru Arafat”

Procurorii au explicat și că „gravitatea faptelor este cu atât mai mare cu cât scopul pentru care inculpatele au luat decizia de a pune capăt vieții victimei a fost acela de a elibera paturile de pe Secția de ATI. Inculpatele au acționat cu intenție directă calificată prin scop, au redus doza de noradrenalină în scopul de a grăbi, în opinia lor, decesul persoanei. Inclusiv selecția pe care inculpata Miron Maria Alexandra o făcea, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, în vederea stabilirii pacienților „de lăsat”, adică de lăsat să moară, dovedește lipsa de umanitate a gestului inculpatelor”.

Argumentele procurorilor împotriva asasinelor în halate de la Sf. Pantelimon: „Lăsarea lor în libertate ar reprezenta un pericol pentru societate”

„Astfel de fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpatelor impresia că pot persista în sfidarea legii, fără a suporta consecinţe, iar asupra persoanelor care iau cunoștință de faptă ar avea un impact invers, de neîncredere în organele statului și capacitatea acestora de a stopa fenomenul infracțional”, au mai explicat procurorii.