Apreciat de reginele României, portul popular este celebrat astăzi

Apreciat de reginele României, Elisabeta și Maria, portul popular românesc este celebrat astăzi.

Ia, cămașă tradițională românească de sărbătoare, este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu o deschizătură în partea de sus. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, mai târziu din mătase și bumbac.

Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau țesute cu borangic.

Materialele folosite și armonia cromatică, lucrate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria și de aristocrații vremii.

Cea mai veche marturie iconografica a portului popular traditional romanesc este reprezentata de figurine ceramice din zona Craiovei, datand din neolitic.

Cercetatorii considera ca figurinele reprezinta decorul costumului popular.

Portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mai numeroase există din secolul al XIV-lea, cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc fiind consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap, (conform Doxologia).

Indiferent de zona din care provine, costumul este alb, confecţionat din in, cânepă sau bumbac şi prezinta motive caracteristice fiecărei regiuni, aplicate în forme geometrice sau de inspiraţie agrară.

Sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv la 10 mai 2020, Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102/2015.