Astăzi creștinii celebrează tradiția sărbătoririi unei minuni săvârşite prin apă

Astăzi, creștinii celebrează tradiția sărbătoririi unei minuni săvârşite prin apa acelui izvor din apropierea Constantinopolului, la care a mijlocit Maica Precistă.

Peste acel izvor, s-a construit o biserică numită „Izvorul Tămăduirii” şi multe minuni s-au săvârşit acolo spre bucuria celor bolnavi şi îndureraţi.
    Acest minunat izvor reprezintă de fapt Izvorul cel viu al mântuirii noastre, pe Maica Domnului, la care găseşte speranţă, mângâiere şi încurajare tot sufletul întristat şi necăjit.
    Așa cum, în anii trecuți, mergeam la izvoarele tămăduitoare de la Jgheaburi, Pahomie, Pătrunsa, Bistrița (Peștera Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul), Pietreni-Costești, Frăsinei, de unde ne întorceam curăţiţi, astăzi să bem cu evlavie şi credinţă Sfânta Aghiasmă pe care o avem în casă și să ne stropim cu ea, ca Maica Domnului să ne izbăvească de întinăciunile sufleteşti şi de orice boală trupească şi sufletească. 
    Să ne veselim în această nouă zi de vineri, căci în vinerea trecută, Hristos pironit fiind pe Cruce, ne-a dăruit nouă slobozire din robia vrășmașului, iar în această vineri ne-a învrednicit să prăznuim nu doar biruinţa noastră, pe care a făcut-o Domnul pentru noi împotriva iadului, înviind din morţi, ci să prăznuim încă şi o altă minunată sărbătoare, adică sfinţirea Bisericii Maicii Sale Preacurate, a Izvorului primitor de viaţă şi izvorâtor de har.
Pe lângă multele binefaceri făcute neamului omenesc, Maica lui Dumnezeu ne-a dăruit nouă şi alt chip de izbăvire din durerile trupului şi patimile sufleteşti prin apele acestui izvor, ce prin binecuvântare se sfinţesc şi primesc putere de a tămădui boli nevindecate şi patimi cumplite. 
Să nu ne pierdem nădejdea în fața acestei mari încercări, și să rostim, împreună cu preoții care vor sluji astăzi la izvoarele sfinte: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău” !

Istoric Florin Epure